Este bine de stiut ca investigatiile realizate cu ajutorul radiatiilor X, produc un detriment. Ciocnirile radiatiei cu materia vie produc efecte studiate si in curs de studiu, care duc la formarea radicalilor liberi, mutatii in interiorul celulelor, efecte ireversibile, etc.
Informatia care se obtine pe de alta parte cu ajutorul investigatiilor facute cu ajutorul radiatiei X, de multe ori poate fi vitala in alegerea optiunii pentru un tratament sau altul.
Radiatia X e ca sistemul electoral. Înca nu s-a inventat unul perfect.
Exista insa niste protocoale medicale scrise sau nescrise in care daca vrei sa te incadrezi ca sa fii investigat normal trebuie sa crezi.
M-am intilnit deseori cu pacienti care au plasele pline de analize: CT cu sau fara substanta de contrast, RMN la fel, cu sau fara substanta de contrast, CBCT....altele.
La o minima analiza a detrimentului (fara sa faci studii extinse), succesiunea lor ar trebui sa fie urmatoarea:
1. Examen clinic de la medic incluzind analizele de baza, recomandare de investigatie radiologica clasica (in ordinea urmatoare neaparat : ecografie - daca e posibil, examen clasic 2D al zonei).
2. Medicul specialist daca s-a ajuns la el dupa pct.1, poate recomanda un examen RMN cu sau fara substanta de contrast, strict pe zona de interes.
3. In functie de rezultatele de la pct.2, se focalizeaza zona de interes si se poate abia dupa aceea face la alegere, toata gama de CT-uri, Angio-Ct-uri, CBCT-uri, cu sau fara substanta de contrast, dupa cum se cere.
Titlul articolului era: Detriment vs Informatie.
Concluzii?
Respectati protocolul de mai sus care e de bun simt si logic, si nu va mai trebui sa va plimbati cu plasele de analize dupa dumneavoastra, dupa care sa ajungeti inevitabil la Szeged (asta daca sunteti timisoreni si daca aveti banii necesari).
Si totusi, ideea care prevaleaza inainte de toate este ca detrimentul trebuie sa fie mai mic decit valoarea informatiei rezultate din investigatiile cu raze X.
Pentru initiati mai mult, dar si pentru pacienti, explicind tehnologia CBCT incepind cu achizitia imaginii 3D pentru toata lumea, lucrurile stau astfel: Putem obtine imagini in sfera 3D de diferite definitii sau claritati.
Definitie inalta inseamna doza efectiva mare, dar si imagine clara. Pun un punct aici si vreau sa va spun ca definitia superclara implica si foarte mult asa zis zgomot. Explicatie: in algoritmul matematic de reconstructie intervin toate structurile inghesuite din vecinatate care fac aproape necitibil examenul 3D. Asta daca nu se intervine cu un soft specializat pentru segmentare (diferentierea anumitor structuri in comparatie cu altele). Astfel in zona asta se prezinta cu oferte aproape de nerealizat multe firme producatoare de CBCT-uri. Voxelul de 0.075 milimetri de exemplu in momentul asta este o problema de PR (Public Relations, (ofertare)). Folosirea lui se vrea in endodontie.
Fara zgomot imprejurul lui este greu de realizat definitie maxima iar doza efectiva primita de pacient, (din cauza miscarii pacientului, si aceasta problema nu este inca rezolvata) , nu e optima, este foarte mare, iar sistemele de stabilizare a pacientului nu sunt chiar definitivate in acest moment.
Lucrurile se misca totusi foarte repede si daca vorbim de momentul postarii pe site a acestor informatii, ele vor fi (evident, sper) infirmate de cercetarea asidua a celor implicati in interfata CBCT.
O sa descriu in citeva cuvinte o achizitie 3D uzuala. Voxel de 0,2mm, FOV (field of view (zona de cercetare)) 8x8 cm.
Achizitii de tipul acesta constituie 80 la suta din totalul achizitiilor.
Am pornit in explicatia de mai sus cu un voxel 0,075 si voi ajunge la unul de 0,6 sau chiar de 0,8 mm pentru care se bat firmele producatoare de CBCT-uri pentru a realiza cu doze efective foarte mici, niste achizitii utilizabile in ortodontie (unde pacientii fiind tineri cu predilectie, nu poti sa-i supui unor examene radiologice repetitive).
Astfel dintr-o achizitie 3D CBCT full skull, facuta cu ULTRA LOW DOSE, ce poate extrage si un panoramic, si o teleradiografie de profil, ba chiar poti trage concluzii despre simetria pacientului analizat in 3D cu o doza totala efectiva , evident mai mica decit: un Panoramic, o Teleradiografie (in general proasta), si de multe ori chiar un 3D.
Intre 0,075 mm si 0,800 mm ne situam toti la un examen CBCT.
Trebuie sa cerem sa primim in acest examen, ceea ce medicii nostri vor sa vada, dar daca vreti sa le trimiteti un link cu explicatia din acest articol , o sa fie mai bine pentru voi si pentru copii vostri si chiar si ei se vor lumina putin.
Cind un pacient intreaba : Am facut anul asta atitea CT-uri, atitea RMN-uri, mai am voie sa mai fac si un CBCT, raspunsul si responsabilitatea morala revine medicului care l-a trimis la un alt examen.
Intrebarea majora este: Dar daca chiar trebuie?